Românul s-a născut poet…și filosof am putea spune, dacă e să ne luăm după multitudinea de zicale și proverbe provenind din mai toate zonele țării. Am făcut o selecție și am ales câteva proverbe românești reprezentative.
Albina te duce la miere şi musca la scârnă.
Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.
Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.
Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.
Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul.
Să nu laşi drumul mare pentru cărare.
Apa, vântul şi gura lumii nu o poţi opri.
Pe caii cei buni îi mănâncă hamul.
Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.
Vorba bună mult aduce.
Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.
Vai de moarte fără râs. Şi de nuntă fără plâns!
Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc eu.
Ochii sunt oglinda inimii.
Prietenul vechi e ca vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
Sluga vrednică păcat să fie stăpân.
Un nebun aruncă o piatră în baltă și zece cuminți n-o pot scoate.
Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.
Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi. (Sursa: www.nistea.com)
