Undeva lângă Vâlcea, există un loc deja celebru, despre care se vorbește atât în țară, dar mai ales în străinătate. Acolo, îl veți întâlni pe Bruno Valerian, un meșter olar care în urmă cu 15 ani a descoperit că pasiunea pentru olărit poate deveni o stare de bine, dar și o sursă de venit.
Olăritul, artă sau meserie?
Bruno Valerian: Consider că este atât artă, cât și meserie. Este o îndeletnicire care aduce venit, iar eu pot trăi din asta. Meșterii sunt făuritori de obiecte utilitare pe care le vând și le aduc acea satisfacție că și ei pot fi de folos. Evident, la fel de frumoase sunt și obiectele decorative pe care cei mai mulți le consideră adevărate opere de arta. Pentru mine olăritul este tradiție, mă încarcă spiritual și îmi aduce satisfacție în munca mea de fiecare zi.
Cum ați descoperit olăritul?
Bruno Valerian: Inițial a fost curiozitate, iar totul a început acum 15 ani, după care am vrut să aprofundez. Am furat meseria. Am fost prin diferite ateliere, am studiat până și în biblioteci să găsesc toate secretele olăritului tradițional. Pot spune că sunt căutător de ceramică veche, iar prin podurile caselor bătrânești am reușit să găsesc vase care azi sunt obiectele după care mă inspir. În toate lucrările mele se găsesc elemente tradiționale, care s-au făcut cu sute de ani în urmă. În rest voi spune că există pasiune, multă pasiune. Așa se desfășoară munca mea.
Care a fost primul obiect din ceramică?
Bruno Valerian: Ulciorul. Sunt colecționar de ulcioare vechi. Este un obiect care m-a fascinat întotdeauna, iar primul pe care l-am realizat nu a ieșit perfect, era strâmb, însă se vede că e realizat cu suflet… Un vas de lut, cu gât strâmt, cu una sau două toarte din care se bea apă, vin sau poate țuică. Este un recipient tradițional pe care ar trebui să îl folosim și azi. Lichidul se păstrează excelent în acest vas.
De unde vine inspirația?
Bruno Valerian: Din obiectele vechi, despre care v-am spus, de altfel, le și colecționez. De acolo vine inspirația. Obiectele care se regăsesc și în cadrul atelierului meu. Vizitatorii le pot admira și se pot bucura, la rândul lor, de ele. Tehnicile folosite în atelierul meu sunt tehnici de lucru foarte vechi, iar aici mă refer inclusiv la prepararea lutului și la prepararea culorilor. Folosesc argilă de calitate, iar acest lucru face întotdeauna diferența. Obiectele sunt de calitate.
Ce se întâmplă cu obiectele?
Bruno Valerian: Ajung la iubitorii de artă tradițională, atât din țară, cât și de peste hotare. O mare parte dintre obiectele cu caracter utilitar ajung în restaurante cu specific tradițional și nu numai. În domeniul acesta am o cerere destul de mare pentru că folosesc materiale de bună calitate și în afară de aspect, obiectele au și o mare rezistență în timp.
Câți oameni v-au trecut pragul?
Bruno Valerian: O sumedenie. Oamenii iubesc această artă și sunt fascinați de tot ceea ce presupune ea. Le place să o descopere și au întotdeauna satisfacție atunci când le arăt tainele acestei frumoase creații. Este o încântare, este relaxare, este tradiționalism românesc ce nu ar trebui să se piardă niciodată. Așadar, aștept în atelierul meu pe oricine dorește să se bucure de olărit autentic.
FOTO: Arhiva Personală
