Actuala catedrală arhiepiscopală are hramul “Înălţarea Domnului” şi este situată aproape de centrul oraşului Târgovişte. Cu toate că, Mircea cel Bătrân a mutat, pe la anul 1400, scaunul domnesc la Târgovişte, mitropolia a rămas în Curtea de Argeş până în 1515.
În 1518 Neagoe Basarab, cerând dezlegarea mitropolitului Nifon, începe zidirea mitropoliei din Târgovişte. Construcţia a fost terminată în 1537 în timpul lui Radu Paisie, urmaşul lui Neagoe Basarab.
Tot acesta o acoperă cu tablă de plumb şi o zugrăveşte. Unii istorici consideră că biserica datează din timpul lui Radu cel Mare (1495-1508) şi că a fost modificată de Neagoe Basarab prin adăugarea pridvorului deschis pe 3 laturi şi susţinut de 12 coloane.
Această biserică rămâne mitropolia ţării din 1520 şi până în 1688 când se mută la Bucureşti sub domnia lui Radu Leon. Matei Basarab (1632 – 1654), înfiinţează în clădirile mitropoliei Târgovişte o tipografie pentru cărţi în grai românesc. Despre minunata biserică, cronica ţării spune că, privind-o se satură ochii tuturor de vederea ei, iar Paul de Alep o descrie ca fiind cea mai mare biserică ce s-a construit până la acea epocă şi mai târziu în Ţară Românească.
Ca arhitectură se aseamănă cu biserica mare a mănăstirii Snagov, zidită tot de Neagoe Basarab, lipsindu-i sinusurile laterale. Sub Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) mitropolitul Teodosie a restaurat întreaga clădire, iar mitropolitul Antim Ivireanul reînfiinţează în clădirile ei vechea tipografie în care se tipăresc cărţi de slujbă şi învăţătură ortodoxă.
Un secol şi ceva mai târziu, eteriştii lui Alexandru Ipsilante i-au dezvelit acoperişul, topind plumbul pentru gloanţe. În periada următoare, biserica este deteriorată considerabil. La 1842 s-au dărâmat toate clădirile care au format odată mitropolia Târgoviştei. Au rămas numai biserica şi clopotniţa de la intrare cu cele 4 clopote. În 1889 s-a hotărât dărâmarea ei, iar între anii 1892 – 1895 arhitectul francez Ize Compte du Nouy începe construcţia actualei biserici. După dărâmarea vechii mitropolii, pietrele funerare de pe morminte au fost adunate într-un muzeu al bisericii. Dărâmat şi acesta în 1943, pietrele funerare au fost duse la muzeul istoric al oraşului.
Biserica actuală este construită în stil bizantin, în cărămidă, cu pridvor deschis, susţinut de 12 coloane. Este în formă de cruce greacă înscrisă. La întretăierea celor două braţe ale crucii se înaltă turla naoşului cu 12 laturi şi 12 ferestre. Altarul are de asemenea o formă caracteristică, cu o absidă mare în axul longitudinal şi două abside alăturate servind de proscomidie şi diaconicon.
Sculptura în lemn a catapetesmei este bogată şi aurită. Pictura executată în 1927 de D. Belizarie în stil bizantin pe fond aurit rămâne o lucrare de mare valoare a vremii noastre. Din fosta mitropolie se mai păstrează o icoană de argint aurit cu capul Maicii Domnului şi un epitaf din 1828 lucrat în plus roşu cu mătase şi fir.
Astăzi fosta mănăstire a Târgoviştei serveşte ca biserică de enorie, fiind catedrala oraşului.
Foto: Mapio.net
