Cele mai frumoase obiceiuri și tradiții din zona Olteniei

0
881

Păstrarea și transmiterea din generație în generație a tradițiilor înseamnă refuzul ruperii de trecut. Legătura cu trecutul este una sacră în Oltenia, așa că oltenii respectă, ori de câte ori este cazul, obiceiuri și tradiții moștenite de la înaintașii lor.

Marile sărbători creștine de peste an, dar și evenimente precum botezul sau nunta le oferă locuitorilor din această zonă a țării prilejul de a se reîntoarce la tradiții.

Obiceiuri și tradiții oltenești la marile sărbători

De Paște, creștinii se preocupă mai cu seamă de curățarea sufletelor. Există superstiția că, în această perioadă, sufletele morților se întorc pe pământ să petreacă Paștele cu cei dragi. De aceea, în curți se aprind focuri și pe mese se așază colaci și căni cu apă.

În Vinerea Mare, sătenii țin post negru și se spală cu apă rece pentru a fi sănătoși tot anul. În noaptea de Înviere, merg la biserică și iau lumina sfântă, despre care există credința că îi apără de rele. Înainte de a intra în casă, culeg iarbă verde pe care o aruncă peste prag.

Rusaliie prilejuiesc respectarea unuia dintre cele mai vechi ritualuri oltenești, ritualul Călușarilor. La mijlocul perioadei dintre Paște și Rusalii, călușarii se organizează să-i apere pe săteni de duhuri rele, de boli și de infertilitate. La dans participă între 5 și 11 călușari, dintre care se remarcă Vătaful (conducătorul grupului) și Mutu, simboluri ale practicilor magice. Între cei doi există confruntări redate prin gesturi simbolice. Timp de trei zile, călușarii colindă pe ulițe aducând belșug și fertilitate în case.

De Crăciun, localnicii respectă ritualuri menite să atragă belșugul în gospodărie. Unul dintre aceste ritualuri este pregătirea „colindelor”, bețe de alun care se taie înainte de Ignat și se lasă la uscat până de Ajun. Acestea sunt decorate în alb și negru, simboluri ale opoziției lumină-întuneric, viață-moarte. Se crede că animalele atinse de aceste bețe vor avea parte de sănătate.

Într-o anumită zonă a Olteniei s-a păstrat un obicei unic la noi în țară. De Anul Nou, bărbații împodobesc un cap de porc cu mărgele și cercei și cântă un colind care povestește legenda Vasilcăi, o zeitate care proteja holdele și care era, de fapt, o purcea.

Cele mai frumoase tradiții oltenești la botezuri și nunți

La botezurile oltenești este foarte puternică tradiția moașei care duce copilul la biserică și-l ajută să devină din păgân creștin. Apoi, moașa ia apa în care a fost scăldat copilul și o pune la rădăcina unui pom pentru ca cel mic să crească sănătos și falnic ca pomul.

Oltenii respectă cu sfințenie și ritualul “datului de grindă”. După ce copilul a fost botezat timp de 3 ani la rând în dimineața Anului Nou, moașa va da copilul de grindă. Pe capul copilului sunt puse un colac, bani și un pahar de vin. Apoi, moașa îl prinde de subsuori și-l ridică de 3 ori rostind descântece de noroc, sănătate și bunăstare.

La nunțile oltenești, este necesar ca nașii să fie nașii de botez ai mirelui, altfel există credința că mirele ar putea fi blestemat de către aceștia. Bradul de nuntă, simbol al demnității și tinereții, este împodobit de tineri, apropiați ai mirelui și miresei. În timpul nunții, bradul este așezat la poartă și jucat și rămâne acolo până se usucă. Înainte de a pleca la biserică, tinerii își cer iertare de la părinți și primesc binecuvântarea lor. Apoi vornicul vestește plecarea către biserică, tot el anunțând dansurile, felurile de mâncare și furatul miresei.

La sfârșitul nunții, are loc un alt moment important, „dezgolitul miresei”. Nașa îi scoate voalul de pe cap și îi leagă o basma, apoi o duce în fața mirelui. La final, are loc „Hora dezgovelei”, dansul integrării miresei în rândul femeilor căsătorite.