Bucovinenii au păstrat, de-a lungul timpului, multe dintre tradițiile Crăciunului, poate mai mult decât românii din restul regiunilor. Așadar întâlnim numeroase datini de Crăciun, care încep odată cu Postul Crăciunului (15 noiembrie), când cetele de colindători se întâlnesc să pregătească colindele de Crăciun.

Gospodinele din Bucovina încep să iși înfrumusețească casele cu diverse plante aromate (busuioc, maghiran) pe care le pun sub streșini pentru o lungă perioadă de timp. În Bucovina, se spune că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbatorilor de iarnă, așadar, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat.

Colindul în Bucovina.

În Bucovina, cetele de colindători se formează din timp: colindătorii se adună, în grupuri de câte 6 persoane, în funcție de categoria socială, afinitați personale, calități morale sau grade de rudenie. Apoi se alege conducătorul cetei, numit vătaf sau turc  – care trebuie să fie un organizator desăvârșit, un bun dansator și cu o conduită morală ireproșabilă.

Processed with VSCO with c7 preset

Datina  colindului este deschisă de către copii, care, în grupuri mici, încep colindul, în jurul prânzului trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, înainte de a pleca să vestească Nașterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-și cere iertare unii altora. Odată cu lăsarea întunericului, cetele de colindători străbat ulițele satului uneori până în zori.

Portul tradițional de Crăciun este îmbrăcat și astăzi de tinerii bucovineni – cojoace sau sumane, căciuli împodobite cu mirt și mușcate sunt purtate cu mândrie de cetele de colindători. Vătaful cetei se distinge de restul colindătorilor purtând o căciulă împodobită cu panglici multicolore.

Ajunul Crăciunului.

Seara de ajun are poate cea mai mare încărcătură emoțională pentru bucovineni. Atunci încep colindele, în jurul unei mese speciale de ajun.

Pregătirea mesei de ajun începe, și în ziua de azi, în primele ore ale dimineții, gospodinele întrecându-se în coacerea colacilor. Cel mai frumos colac poartă numele de „Creciun”, și este îmbodobit și împletit în forma cifrei 8, colac care se păstrează până primăvara, pentru a fi folosit în datinile începutului de an agrar. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare de post (grâu pisat și fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borș de bureți, fasole fiartă și „sleită” etc), dar și mâncăruri din pește.

Toate bucatele pregătite de gospodinele din Bucovina sunt așezate pe masa din „casa cea mare”. Uneori, sub fața de masă se pune fân, peste masă se petrece un fir de strămătură roșie, legat în formă de cruce, iar pe colțurile mesei se pun măciulii de usturoi. În mijlocul mesei se așează un colac rotund, iar în jurul acestuia cele douăsprezece feluri de mâncare. Seara, după trecerea preotului cu icoana, întreaga familie se așează la masă.

Foto 1: www.pinterest.com
Foto 2: www.nikonisti.ro
Foto 3: www.nikonisti.ro