Lugoj – orașul tipic bănăţean

0
5177

Aşezat la est de Timişoara, pe cursul mijlociu al Timişului, într-o zonă în care câmpia se îmbină cu zona colinară, Lugojul, cu arhitectura sa, clădirile şi monumentele istorice, reprezintă un popas atrăgător pentru turistul doritor de a se familiariza cu un oraş tipic bănăţean.

Lugojul este atestat documentar pentru prima dată într-un registru pontifical de dare în 1334, iar la 1376 se menţionează pentru prima dată cetatea Lugojului. La 1551 se acordă Lugojului diplomă de privilegii şi emblemă un lup şezând deasupra coroanei, de către Isabella, văduva regelui Ioan Zapolya. În anul următor, Banatul de Lugoj-Caransebeş este integrat administrativ principatului autonom al Transilvaniei.

Între 1658 şi 1718 Lugojul se află sub stăpânirea austriacă şi devine reşedinţa districtului Lugoj-Făget. În această perioadă începe colonizarea cu populaţie germană, în majoritate formată din meseriaşi, aduşi din Austria, Moravia, Boemia şi Silezia. Coloniştii vor forma pe malul stâng al râului Timiş comuna Lugojul german.

În 1735 se finalizează construcţia mănăstirii şi bisericii romano-catolice din oraş, considerate azi monumente istorice. Între 1759 şi 1766 se ridică biserica ortodoxă cu hramul Adormirii Maicii Domnului, una din cele mai importante construcţii în stil baroc din Banat, de asemenea, unul monumentele istorice ale Lugojului de azi. În 1778, în urma ataşării administrative a Banatului la Ungaria, Lugojul devine reşedinţa comitatului Caraş. În 1795, cele două localităţi de pe malurile Timişului, Lugojul român şi Lugojul german, se unifică, noua unitate administrativă Lugoj dobândind rangul de târguşor-cameral.

În 1843 se construieşte sinagoga, în acelaşi an începând construcţia bisericii episcopale greco-catolice (desăvârşită în 1854 şi fiind azi un alt monument istoric al oraşului) În 1850, Lugojul devine reşedinţa Episcopiei greco-catolice din Banat.

În 1881 Lugojul este ridicat la rangul de reşedinţă a judeţului Caraş-Severin, urmând ca după reorganizarea administrativă din 1925 (divizarea fostului judeţ Caraş-Severin din organizarea austro-ungară) să devină reşedinţă a judeţului Severin. În perioada comunistă, Lugojul pierde din importanţa de centru administrativ, rămânând totuşi, al doilea oraş al judeţului Timiş, ca rol în viaţa economică, socială şi culturală.

La 20 decembrie 1989, Lugojul devine al doilea oraş al României eliberat de sub dictatura comunistă. Această zi constituie un punct de turnură în istoria oraşului, fiind celebrată azi ca Ziua Lugojului. Este o zi ce aminteşte de faptul că mişcarea populară izbucnită la Timişoara s-a propagat în Lugoj cu repeziciune, anticipând căderea regimului comunist, şi a dus încă din 20 decembrie 1989 la înlăturarea autorităţilor comuniste locale.

În Lugoj îşi desfăşoară activitatea aşezăminte reprezentative pentru viaţa culturală de aici: Muzeul de Istorie şi Etnologie, Teatrul Municipal Traian Grozăvescu, Casa de Cultură, Galeriile Pro-Arte. De asemenea, oraşul este şi un tânăr centru universitar.

Sub egida Casei de Cultură şi patronat de Municipalitatea Lugoj activează Corul Ion Vidu (fondat în 1810) şi ansamblul folcloric Lugojana, grup artistic remarcabil prin repertoriul bogat şi variat, precum şi prin frumuseţea şi autenticitatea costumelor populare.

Casa de Cultură din Lugoj organizează prestigioase manifestări artistice anuale cu participare internaţională: Festivalul Internaţional Coral Ion Vidu, Festivalul Internaţional de Teatru Neprofesionist, Festivalul Internaţional de Folclor Ana Lugojana şi Concursul Internaţional de Canto Traian Grozăvescu.

Clădirea Teatrului Municipal construită în 1835, Podul de Fier de peste Timiş (1902), Piaţa Iosif Constantin Drăgan sunt doar câteva dintre reperele cele mai vechi şi importante în arhitectura oraşului. Alte clădiri cu valoare reprezentativă sunt Biserica Romano-Catolică, construită între 1733-1735, Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (1759-1766), Vechea Primărie (1828), Prefectura (1859), Catedrala Greco-Catolică (1852). În Lugoj se află şi o seamă de locuri demne de văzut şi monumente istorice: Turnul fostei Biserici Sf. Nicolae (1726), busturile lui Coriolan Brediceanu, Ion Vidu, Traian Grozăvescu (str. Brediceanu) şi Monumentul Eroilor din primul Război Mondial (în Piaţa Iosif Constantin Drăgan), opere aparţinând sculptorului Radu Moga, Monumentul Generalului Ion Dragalina al sculptorului Spiridon Georgescu (pe strada Semenic), Obeliscul de pe Câmpia Libertăţii, Statuia lui Eftimie Murgu.

Aflându-se în centrul Banatului, se pot face scurte excursii pe o rază de câteva zeci de kilometri. La aproximativ 25 km nord-est de Lugoj se află lacul de la Surduc, o locaţie potrivită pentru agrement, cât şi pentru cei pasionaţi de pescuit. La 30 km spre vest se află staţiunea balneoclimaterică Buziaş. La 45 km spre nord-est se află Valea lui Liman, mănăstirea Româneşti şi peştera cu acelaşi nume, care beneficiază de o acustică de excepţie şi care găzduieşte anual concerte simfonice.

Iubitorii de natură pot vizita punctul fosilier de la Rădmăneşti, aflat în podişul Lipovei, la 10 km de Lugoj, care adăposteşte o bogată faună fosilă, parcul din Bazoş (15 km la est de Timişoara), cu peste 400 specii de arbuşti exotici, rezervaţia naturală din mlaştinile de la Satchinez (25 km la nord de Timişoara), unde, pe o suprafaţă de 40 ha, pot fi observate 25% din speciile păsărilor de apă din România.

Râul Timiş şi lacul de acumulare de la Surduc sunt o provocare pentru pescari, iar pădurile de pe dealurile din împrejurimi constituie o atracţie pentru vânători.

Situat la intersecţia unor vechi drumuri comerciale, oraşul şi-a menţinut şi dezvoltat de-a lungul timpului această funcţie, fiind în prezent punctul de convergenţă al mai multor rute de transport feroviar şi rutier. Lugojul este străbătut de două importante căi de acces rutier: drumul naţional DN 68 către Deva şi drumul european E70 către Bucureşti. Distanţele până principalele oraşe din apropiere sunt: Timişoara – 60 km; Reşiţa – 58 km; Caransebeş – 45 km; Deva – 101 km.

Lugojul este şi un important nod de transport pe calea ferată, fiind traversat de artere feroviare majore, ce leagă Banatul de Transilvania, Moldova, Oltenia şi Capitală. Din gara Lugoj se poate călători către orice destinaţie din ţară, cele mai importante rute directe, fiind: Timişoara-Bucureşti (prin Craiova sau Braşov) şi Timişoara-Iaşi. Două firme de transport internaţional efectuează curse regulate în Austria, Germania, Franţa, Italia, Spania, asigurând legătura oraşului, la nivelul transportului de persoane, cu Europa Occidentală.

În ceea ce priveşte transportul de persoane, în Lugoj se găseşte şi o autogară, punctul de intersecţie a numeroase linii regionale şi interregionale de transport rutier de persoane.

Pe calea aerului se poate ajunge la Lugoj prin Aeroportul Internaţional Timişoara, aflat la o distanţă de 60 km, sau prin aeroporturile din Arad şi Caransebeş, unde aterizează avioane ce efectuează curse pe rute interne.

 

 

 

Foto: Mapio.net, banatulazi.ro, Wikimedia Commons, Flickr, Banaterra, Encyclopedia Britannica, Tion, WikiGOGO