Este situată pe șoseaua Vatra Dornei- Suceava, la 25 km nord de Câmpulung Moldovenesc și la 30 km sud vest de mănăstirea Sucevița.
Între anii 1402 – 1410, Alexandru cel Bun a zidit prima biserică, cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. A populat-o cu călugări și a înzestrat-o cu toate cele trebuincioase. Din cauza alunecărilor de teren, biserica s-a prăbusit , dar în 1532, Petru Rareș a construit actuala mănăstire la câteva sute de metri sud de vechea mănăstire. Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă.
Deasupra intrării principale în mănăstire este sculptată în piatră vechea stemă a Molodovei. În sec. al XVII-lea un incendiu a provocat mari stricăciuni mănăstirii , iar din 1755 până la câșitgarea primului Război Mondial (1918), din cauza ocupației austriece, mănăstirea a deveni biserică de mir.
S-a reînființat ca mănăstire după război, având obște de călugări, ca în 1931 să devină mănăstire de maici. Între anii 1954 și 1960 au fost executate numeroase lucrări de consolidare și restaurare. A fost renovat acoperișul bisericii, fiind readus la forma inițială, care se poate vedea și în tabloul votiv. Chiliile de pe partea de sud au fost în întregime restaurate. Alte importante reparații s-au făcut mănăstirii între anii 1985 și 1986, în urma cărora aceasta se prezintă ca una dintre cele mai frumoase și mai valoroase monumente bisericești.
Biserica păstrează tradiţionalul plan triconc, cu cinci încăperi despărţite prin pereţi plini, străpunşi cu uşi pe mijloc şi cu sistem de boltire separată la fiecare încăpere ( altar, naos, camera mormintelor, pronaos, pridvor închis). Biserica mai are și un pridvor deschis: Catapeteasma, în lemn și aurită, datează din vremea lui Petru Rareș. Naosul primește lumina de la două ferestre, așezate una la absida de sud, și cealaltă la absida de nord. Pe naos se află o turlă așezată pe o bază dublă. Este luminată de patru ferestre și are în exterior formă octogonală. Deasupra bolții circulare se află tainița. Bolta pronaosului, cu două sisteme de arcuri încrucișate, este foarte frumoasă. Intrarea în pronaos se face printr-o ușă dreptunghiulară, încadrată de un chenar cu muluri în arc frânt. În pronaos se găsesc cinci morminte ale diferiților demnitari ai Moldovei. Pridvorul deschis este susținut de patru stâlpi de piatră, groși, în față, și de alți doi în spate, lângă zid. Este și el pictat. Pardoseala bisericii este dim marmură și este acoperită cu șindrilă. Fațadele exterioare sunt împododbite în zona absidelor cu firide alungite.
Pictura a fost executată în 1537, atât în interior cât și în exterior, în tehnica frescă, stil bizantin, cu unele elemente noi, caracteristice școlii de pictură bisericească din Moldova. Executanții au fost meșteri zugravi moldoveni. În interior pictura este împărțită după regulile prevăzute în erminie. Pe peretele din dreapta naosului se află tabloul votiv, în care este prezentat domnitorul Petru Rareș cu soția sa Elena și fiii lor Iliaș și Ștefan. Picturile de pe fațadele exterioare ale celor trei abside reprezintă biserica cerească. Pe peretele de miazăzi sunt redate “Asediul Constantinopolului”, “Arborele lui Elisei” și “Vămile Văzduhului”, iar la apus este înfățișată “Judecata de Apoi”. Este o pictură monumentală, admirată de toți cei care calcă pragul Moldoviței.
De asemenea, pe faţadele exterioare alte picturi importante şi care merită văzute şi înţelese sunt: Maica Domnului pe tron cu Isus în braţe, care apare înconjurată de îngeri, Biserica triumfătoare din cer şi Biserica luptătoare de pe pământ, Viaţa Sfântului Antonie, sau scene din Geneză. Bineînţeles că nu lipseşte nici pictura cu Judecata de Apoi sau imaginea cu Buna Vestire care e şi hramul mănăstirii. Picturi de la interiorul bisericii sunt reprezentate de Isus Hristos Pantocrator, Pogorârea Sfântului Duh, Răstignirea, Lepădarea şi Căinţa lui Petru, Punerea în mormânt a Domnului. Pe faţada altarului apar scene precum Împărtăşirea Apostolilor, Spălarea Picioarelor, Cina cea de Taină, Învierea Domnului sau Mormântul Domnului. Aşadar observăm faptul că Mănăstirea Moldoviţa este poate cea mai bogată în picturi religioase şi ne arată minunata artă medievală moldovenească.
Mănăstirea Moldoviţa este unul dintre puţinele monumente care mai deţine ansambluri originale de mobilier sculptat. Jilţul domnesc din vremea lui Petru Rareş (secolul al XVI-lea) este cea mai valoroasă operă de acest gen din Moldova, în bună vecinătate cu broderiile dăruite de Voievodul Ştefan cel Mare (secolul al XV-lea).
Foto: www.worldtravel.ro
