Paștele este o sărbătoare importantă pentru fiecare dintre noi. Este ziua în care toată familia se adună în jurul mesei, după întoarcerea de la Biserică. Iată 7 obiceiuri și tradiții de Paște, păstrate și acum în Bucovina!
În Bucovina, dar și în alte zone ale țării, în Vinerea Mare, se ţine Post Negru.
În săptămâna dintre Florii şi Paşti, în Joia Mare, considerată Paştele Moşilor, este interzisă munca și orice activitate casnică până după întoarcerea de la biserică, de la Denii, cu lumânări aprinse.
După celebrarea slujbei de Înviere şi „luarea luminii”, gospodarii se întorc la casele lor, pe care le înconjoară, cu lumânarea aprinsă în mână, de trei ori, apoi îşi purifică şi animalele, presurându-le prin iesle bucăţi de pască sfinţită şi fărâme de sare mărunţită.
Sărbătorile pascale încep cu slujba de Înviere, cu revărsarea spectaculoasă, dinspre biserici, înspre cele mai îndepărtate gospodării ale localităţilor, a puzderiilor de licăriri de lumină, fiecare vatră de sat transformându-se, tainic şi pe neaşteptate, într-un înstelat cer terestru.
Vreme de trei zile, cimitirul devine centrul localităţii, fiind vizitate mormintele, cu „lumină”, apoi se dăruiesc şi se ciocnesc ouă, se dăruiesc felii de pască sau de cozonac şi se „cinstesc” păhăruţe cu băutură întru odihna celor dispăruți dintre noi.
În zona Cernăuţi, a rămas și acum obiceiul ca, în dimineaţa de Sfintele Paşti, după venirea de la Înviere, cu lumânarea aprinsă, se intră în grajd, la animale, ca să fie sănătoase peste an. Toţi ai casei se spală cu apă neîncepută, pusă într-un vas curat, şi doi bănuţi şi un ou roşu, ca să-i apere Dumnezeu de necazuri.
Tot la Paşti, cojile de ouă, folosite la făcutul cozonacului, a năgirii şi a paştii se strâng şi se dau pe o apă curgătoare, pentru a ajunge la blajini.
