Bucovina este una dintre regiunile etno-folclorice românești în care obiceiurile și tradițiile s-au transmis din generație în generație.
Marile sărbători creștine, dar și evenimentele importante din viața omului precum botezul sau nunta au un farmec aparte și le oferă bucovinenilor prilejul de a se reîntoarce la tradiții.
Cele mai așteptate sărbători de peste an sunt sărbătorile de iarnă. Ritualurile specifice acestei perioade sunt menite să aducă belșug și sănătate și să îndepărteze spiritele rele. În Ajun, cete de flăcăi îmbrăcați în costume populare pleacă cu colindul. În casele unde există fete de măritat, acestea sunt invitate la joc de către tinerii care și le doresc neveste.
În această zi, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare de post. În mijlocul farfuriilor cu bucate de post se așază un colac care se păstrează pentru practicile agricole din primăvară. După ce preotul binecuvântează mâncarea, familia se așază la masă, iar resturile sunt puse pe marginea ferestrei, existând credința că cei trecuți în lumea de dincolo se vor înfrupta din ele.
De Anul Nou, flăcăii din sat pun în scenă jocuri precum Ursul, Capra, Malanca, Jienii, Urâții sau Frumoșii. Măştile spectaculoase pe care le poartă sunt rodul imaginației bogate a omului de la țară. Strigăturile, alămurile şi bătăile de tobe completează frumuseţea spectacolului.
De Bobotează, casele, grădinile, livezile, fântânile și animalele sunt sfințite pentru a ține la distanță duhurile rele. După slujbă, tinerii aprind un foc la marginea satului, iar când acesta se stinge, sar peste jar, existând credința că vor fi feriți de boli. La întoarcere, aceștia strigă “Chiraleisa!”, un cuvânt cu conotații magice.
