Povestea unuia dintre puţinii cioplitori în lemn care au mai rămas în Argeş

0
1962

Oricum am defini ocupaţia sau meseria lui Nicolae Ioana din Stâlpeni, operele sale ne spun o poveste: cea a satului şi a obiceiurilor tradiţionale argeşene. La nici 20 de kilometri de Piteşti, în comuna Stâlpeni, într-o curte care, de la stradă, nu spune mai nimic, se află un adevărat muzeu, creat de meşterul popular Nicolae Ioana.

Aproape necunoscut publicului larg, sculptorul Nicolae Ioana transformă bucăţi de lemn în adevărate opere de artă, cele mai multe dintre personajele sale fiind inspirate din lumea satului argeşean. Indiferent însă de ce sculptează, absolut toate obiectele ce îi ies din mână şi imaginaţie au un farmec special, al lucrului autentic, realizat cu talent şi respect faţă de valorile tradiţionale. Meşterul Nicolae nu creează doar miniaturi, ci şi obiecte mari pentru decorarea caselor, curţilor şi spaţiilor verzi în stil tradiţional, precum carul tras de boi, în mărime naturală.

Lucrări ale sale au ajuns în Franţa şi Canada

Fără a fi promovat şi sprijinit de autorităţile locale, cioplitorul în lemn din Stâlpeni nu duce, totuşi, lipsă de clienţi, mulţi descoperindu-l în cele câteva târguri de meşteri populari la care Nicolae Ioana îşi permite să meargă o dată sau de două ori pe ani. „Am avut clienţi din Canada şi Statele Unite. M-au pus să le demontez şi să le împachetez obiectele ca să le poată băga în bagaje. Vara trecută, aveam în curte o căruţă tradiţională în mărime naturală  şi a văzut-o un director francez de la Uzina Dacia. A venit cu un camion să o ia, a împachetat-o şi a trimis-o direct în Franţa, pentru o grădină! De regulă, străinii apreciază foarte mult arta noastră tradiţională şi, tocmai din acest motiv, am un mare of atunci când văd că noi, în loc de obiecte tradiţionale, create de meşteri populari, ne prezentăm în faţa celor care ne vizitează ţara cu tot felul de kitch-uri şi chinezării, care nu au nimic în comun cu istoria şi tradiţia acestui popor”, spune meşterul popular.

O poveste hazlie prin care a trecut meşterul popular din Stâlpeni a fost într-o deplasare la un târg din ţară. „Eram cu maşina plină cu marfă şi am fost oprit de un poliţist. Nu m-a crezut nici în ruptul capului că sunt meşter popular, că eu fac tot ce era în maşină. M-a crezut un traficant fără acte de provenienţă la obiectele sculptate şi ca să îi demonstrez că eu sunt autorul a trebuit să-i cioplesc ceva pe loc. Am scos sculele din maşină, am luat o bucată de lemn şi, pe marginea drumului, m-am apucat de cioplit. Deşi puteam să creez orice figurină, mi-a venit ideea să-l iau ca model chiar pe zelosul poliţist, cu caschetă, staţie şi baston! Atunci s-a convins! Şi aşa a ieşit figurina cu pricina, de nevoie şi pe moment…”, îţi aminteşte omul.

Lucrează pe un banc vechi de peste 100 de ani

Pentru a transforma micile cuburi de lemn de brad sau crengile contorsionate adunate de prin pădurile din Cotmeana – localitatea sa natală – în opere de artă, Nicolae Ioana se trezeşte la 6 dimineaţa şi se grăbeşte spre micul său atelier din spatele curţii. Bancul de lucru e din lemn de fag şi are peste 100 de ani, fiind moştenit de la străbunicul său. Nu s-ar zice că a trecut atâta vreme peste el, fiindcă s-a păstrat foarte bine. În ciuda vechimii, e mai ingenios lucrat decât aparatura modernă şi îl ajută mult în muncă, ceea ce îi dă un serios spor la lucru.

„Reuşesc să fac cam 6, 7 obiecte mici pe zi. Acum, m-am apucat să fac o motocicletă în mărime naturală. I-am făcut şi lanţul, tot din lemn, deşi e chiar funcţional! Mai am în plan o maşină ca la Fred şi Barney, cu roţile de lemn… Îmi place mult, mă distrează. Pot face din lemn orice, inclusiv puşti, de zici că sunt  reale! Am însă şi o mare supărare. Din păcate, până acum nu mi-am găsit un ucenic căruia să îi predau ştafeta. Am încercat, dar tinerii de azi nu au viziunea necesară pentru aşa un meşteşug şi nici pasiunea pentru a lucra!”, ne-a mărturisit meşterul Ioana.

Foto: facebook