În funcție de zonele țării, Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile și tradițiile specifice. În ținutul transilvănean datorită confluențelor orientale și occidentale pe care le are această zonă de țară, sărbătoarea a atras de-a lungul timpului tradiții specifice de la sași, maghiari și români.
Tradiția spune că, pregătindu-se de sărbătoarea Paștelui în Miercurea, Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror încondeiere se distinge în Transilvania printr-o varietate mare de modele și culori.
În unele zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, ei se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă. La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la poartă. Fetele pândesc toată noaptea la ferestre, de aceea știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște.
În a doua zi de Paște, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă baieților de băut și câteva mici daruri. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest obicei, vor fi urmăriți de ghinion.
În dimineața primei zile de Paște în unele sate transilvănene toți membrii se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguță cu busuioc.
Tot în această zi, în anumite zone există credința că îți va merge bine dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat.
De asemenea, există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.
Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paști nu pot lipsi: ouăle roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de miel, pasca umplută cu brânză. Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paști după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește primul ou, în timp ce spune: Hristos a Înviat !, la care se răspunde cu: Adevărat a Înviat!
Fiecare aliment ce compune masa de Paşti are o semnificaţie importantă. Pasca se face de formă rotundă, semnificând bolta cerească, dar având şi o explicaţie mai profană, pentru că se zice că rotunde erau scutecele cu care a fost înfăşat pruncul Iisus, sau dreptunghiulară, pentru că aşa a fost mormântul Mântuitorului, precum sunt şi cozonacii alungiţi, ca sicriul în care a fost îngropat. Astfel, pasca mai reprezintă, alături de colacul ritualic, preparatul tradiţional de Paşti, în mai toate satele hunedorene. Mielul şi drobul sunt alimente tipice sărbătorii Paştelui. Drobul este un preparat specific românesc, fiind un aliment ritual ce nu lipseşte din casele românilor la această mare sărbătoare.
foto: https://luncavita.wordpress.com
