În calendarul popular al românilor de acum un veac, zilele săptămânii aveau o semnificaţie aparte. Și astăzi, cei superstițioși țin cont de anumite reguli de la care nu se abat.
Zilele de luni, miercuri, joi şi duminică erau considerate a fi zile cu noroc, în vreme ce marţea, vinerea şi sâmbăta erau zile cu ghinion.
Se spunea, așadar, că cei născuţi într-o zi de luni vor avea noroc şi viaţă lungă. Astăzi, mai există superstiția că dacă primeşti bani din prima zi a săptămânii, vei primi toată săptămâna, în timp ce dacă vei cheltui bani de luni, la fel se va întâmpla și în restul săptămânii.
Marţea aduce ghinion și trebuie să te ferești de cele trei ceasuri rele. Pe vremuri, în această zi a săptămânii nu se însămânţa.
Miercurea este zi de post și rugăciune pentru sănătatea familiei. Era ziua în care ţăranii posteau pentru Maica Domnului, ziua în care se puneau cloşti şi în care se începea aratul.
Joia era ziua benefică dragostei şi căsătoriilor. Se considera că cei născuţi joia vor avea noroc, mai ales în dragoste. Astăzi, cei superstițioși mai cred că joia este bine să se tundă și să își spele părul.
Se mai spune că dacă un copil este născut în Vinerea Norocoasă (dinaintea Paştilor) şi botezat în Vinerea Mare, are darul tămăduirii. Se mai crede că dacă moare un om în Vinerea Norocoasă, el ajunge în rai.
Sâmbăta nu e bine să speli, mai ales dacă ai rude decedate, cărora li se face pomană. Pe vremuri, sâmbăta era ziua în care se dădea de pomană morţilor.
Duminica este zi sfântă, așa că nu e bine să faci treburi casnice. Duminica nu se planta şi nu se semăna, deoarece se credea că orice plantă se va usca.
Sursa foto: miscareaderezistenta.ro
