Indiferent de care zonă a țării vorbim, este cunoscut faptul că toată luna septembrie, dar și începutul lui octombrie sunt dedicate culesului viței-de-vie.
În această perioadă, gospodarii organizează culesul viilor, dar și prepararea vinului, sărbătorind așa cum se cuvine, căci, nu-i așa: bun îi vinul ghiurghiuliu, servit toamna, pe târziu…
Așadar, Ziua Crucii dă startul culesului viței-de-vie, marcând începutul sărbătorii cunoscute sub numele de Cârstovul sau Ostrovul viilor ori Vinișel. Pentru toată lumea de la sate este un prilej de sărbătoare. După cules, seara, oamenii se strâng pe lângă case, în jurul focului, împart struguri de pomană pentru sufletele celor plecați dintre noi și prepară mustul. Pomana cu struguri este o ofrandă menită să aducă o recoltă și mai bogată în anul care vine.
În unele zone ale țării, există obiceiul ca și pentru morți să se stropească pământul cu primele picături de must, apoi se împart ulcele noi cu primul suc de struguri al toamnei.
În alte părți, mai ales în zona Olteniei, există obiceiul de a lăsa pe vrej ultimii ciorchini, aceștia fiind „strugurii lui Dumnezeu”. Se știe că vinul este un aliment sacru, atât în religia creștină, cât și în tradiția populară românească, el fiind nelipsit de la cele mai importante evenimente ale omului de rând, de la onomastici, aniversări, petreceri, la Sfânta Împărtășanie, botezuri, nunți sau înmormântări.
Există și sate în care, înainte de a începe culesul recoltei de vie, există obiceiul ca viile să fie sfințite, dar și locurile în care urmează a fi depozitate butoaiele apoi.
Pe vremuri, la Cârstovul viilor, exista un obicei boieresc foarte apreciat. Boierii obișnuiau să ofere câte o bucată de pământ tinerilor proaspăt căsătoriți. Se pare că așa ar fi luat naștere localitatea Însurăței, din județul Prahova. (Sursa agriculturae.ro).
