Băile Olăneşti este un oraş situat în judeţul Vâlcea, într-o depresiune intracolinară a Carpaţilor Meridionali, înconjurat de munţii Gerea, Folea şi Căpăreaţa. Situat la o altitudine de 450 m, se află de o parte şi de altă a răului Olăneşti, afluent al Oltului, la aproximativ 18 km de oraşul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea. Localitatea mai este supranumită şi „Izvoarele de aur”, datorită izvoarelor minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, hipotone sau izotone.
Depresiunea în care este situată staţiunea, închisă spre nord şi vest de crestele calcaroase ale Masivului Căpăţânii, permite accesul în oraş doar din sud. De aceea toate căile de comunicaţie cu staţiunea trec prin Râmnicu Vâlcea. Accesul în staţiune se face pe DN 64A ce porneşte din Râmnicu Vâlcea. Acesta se desprinde din DN64 Caracal – Drăgăşani – Râmnicu Vâlcea. Aici DN 64 face joncţiunea şi cu DN 7 (E 81) Piteşti – Sibiu – Sebeş – Sălaj şi DN 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin.
Staţiunea Băile Olăneşti este una dintre puţinele localităţi din ţară care întruneşte în chip armonios doi factori naturali de cură: factorul climatic (şi topoclimatic local), şi factorul hidromineral constituit din apele minerale. Băile Olăneşti ocupă primul loc printre staţiunile balneoclimaterice din România în ceea ce priveşte numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca şi varietatea compoziţiei şi a concentraţiei apelor minerale.
Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1579, când voievodul Radu de la Afumaţi întăreşte spătarului Radu şi fratelui sau Albu toate proprietăţile pe care le-a avut Radu Goran în Olăneşti.
Apele minerale de la Olăneşti sunt menţionate prima dată într-un hrisov din 1760 şi sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moşia clucerului Toma Olănescu care construieşte primele camere de băi. În privinţa denumirii localităţii Olăneşti, părerile sunt împărţite. Unele izvoare susţin că numele staţiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Aceştia se numeau „olane”, respectiv „ulani”. Alţii sunt de părere că numele se datorează în mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olănescu. Vestea efectului tămăduitor a fost întărită chiar de conducătorul Revoluţiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retrăgea aici, pe moşia Olaneştilor împreună cu grupul său de boieri.
Primele studii chimice asupra apelor minerale de la Olăneşti au fost efectuate în anii 1829-1830 de către dr. Karl Friedrich Siller, ceea ce a determinat creşterea numărului de beneficiari ai tratamentului de aici. În anul 1868 dr. Carol Davila l-a îndemnat pe chimistul Bernath Londway să execute studiul chimic al apelor minerale din Băile Olăneşti. Renumitul chimist a evidenţiat 40 de izvoare minerale şi a analizat un număr de 23 de surse hidrominerale distribuite în 4 zone: Valea Olăneşti, Valea Tisei, Valea Buduroiu şi Valea Ripuroasa. În anul 1873 la îndemnul dr. Carol Davila au fost trimise mostre ale apelor minerale de la Băile Olăneşti la Expoziţia Internaţională de la Viena, unde au obţinut medalia de aur.
Staţiunea se găseşte printre puţinele locuri din ţară unde se efectuează tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afecţiuni alergice, prin injecţii cu apă minerală sulfuroasă izotonă recoltată direct de la sursă. Tratamentul balnear din Olăneşti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primară sau cură de sănătate la cei sănătoşi, şi profilaxie secundară – prevenţie a recăderii bolii), curativ şi recuperaţional. Tratamenul balnear din Olăneşti se împarte în crenoterapie (tratament cu ape minerale) şi tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie, kinetoterapie, fizioterapie).
În staţiune sunt tratate cu ajutorul factorilor naturali curativi afecţiunile digestive (esofagite, gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, duodenite cronice, ulcer cronic, enterocolopatii cronice nespecifice, stomac operat); afecţiunile renale şi ale căilor urinare (litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, glomerulonefrită cronică, cistită cronică); afecţiunile cronice ale ficatului şi căilor biliare (dischinezie biliară, tulburări după ficat operat, hepatită cronică stabilizată, pancreatită cronică); afecţiunile respiratorii (rinosinuzite cronice alergice, bronşită cronică astmatiformă, astm bronşic alergic, noxe profesionale, stări după pneumopatii microbiene netuberculoase sau virolice, bronşite cronice, traheobronsite cronice, bronşectazie); afecţiunile metabolice şi de nutriţie (diabet zaharat, dislipidemii, hiperuricemii, gută, obezitate); afecţiunile dermatologice; afecţiunile alergice; boli profesionale (intoxicaţii cu metale grele: Pb, Hg, Aş); afecţiunile cardiovasculare (hipertensiune arterială stadiul 1, arteropatii periferice); afecţiunile asociate (afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, stări posttraumatice, osteoporoză, boli ale sistemului nervos periferic, pareze, paralizii, nevroză astenică); afecţiunile endocrine; afecţiunile ginecologice cronice.
Contraindicaţii: afecţiunile acute sau afecţiunile cronice în stadiul de acutizare; bolile infecto-contagioase; bolile venerice în perioada de contagiozitate; stările casectice; tumorile maligne; hemoragiile repetate de orice natură; sarcina începând cu luna a-III-a; tulburările psihice, epilepsie, narcomaniile, alcoolismul cronic, toxicomaniile; bolile sângelui şi ale organelor hemato poetice; bolile parazitare.
În staţiune se găsesc peste 35 de surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale, cât şi ca rezultat al unor lucrări de foraje şi miniere (puţuri şi galerii). Un număr de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura internă. Două izvoare minerale şi patru sonde cu apă minerală sunt folosite pentru cura externă (balneaţie).
În anii 1920-1922 hidrogeologul dr. Knetl de la firma „Rumpel” din Viena, în urma studiilor efectuate la Băile Olăneşti, a ajuns la concluzia că debitul şi temperatura apelor minerale rămân constante sau variază foarte puţin. Au fost cercetate 30 de surse hidrominerale situate pe Valea Olăneşti (izvoarele minerale nr: 1, 2, 3, 4, 5, 19, 20, 24, 30) şi pe Valea Tisei (izvoarele minerale nr: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18). În urma analizelor, în 1926 izvoarele minerale din Băile Olăneşti au fost clasificate, după concentraţie, în 3 grupe: ape hipotone (izvoarele minerale nr: 24, 12, 11, 14, 10, 6); ape izotone (izvoarele minerale nr: 5,7,30); ape foarte uşor hipertone (izvoarele minerale nr: 19,3,20).
Aşezată într-un cadru natural pitoresc, staţiunea Băile Olăneşti oferă vizitatorilor lucruri deosebite, demne de reţinut şi de admirat pentru frumuseţea şi originalitatea lor.
În apropiere de Olăneşti se află Parcul Naţional Buila Vânturăriţa, care face parte din Munţii Căpăţânii (alcătuit preponderent din şisturi cristaline). Acesta adăposteşte rezervaţiile Tisa şi Stogu, în care se regăsesc specii relicte, dar şi specii protejate precum capra neagră, cerbul, râsul, bursucul, cocoşul de munte. Rezervaţia Rădiţa conservă forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora sălbatică, specii rare ca floarea de colţ, iedera albă, stânjenei, dar şi animale ca ursul brun şi capra neagră.
De asemenea, Cheile Cheii sunt foarte apropiate de Băile Olăneşti, la aproximativ 12 km. Aici se regăsesc numeroase peşteri – Peştera Pagodelor, Peştera cu Lac, Peştera Caprelor, Peştera cu Perle şi Peştera Rac ori Peştera Clopot.
Pe lângă faptul că Băile Olăneşti este un oraş turistic cu mare importantă medicală, aici se poate vizita Biserica lui Horea, unul din cei trei care au condus în 1784 cea mai mare răscoala a ţăranilor din Transilvania. Monument al arhitecturii populare româneşti, bisericuţa din lemn de la Olăneşti prezintă o mare valoare nu doar prin măiestria cu care este făcută, ci şi prin valoarea să istorică.
Se mai pot vizită în Băile Olăneşti Biserica Neamului, Schitul Bradu, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Voievozi, Biserica Sf. Îngeri din Cheia. În apropiere de Olăneşti se află Schitul Iezer, Schitul Pătrunsa, Mănăstirea Frăsinei.
Fie că este vorba de interes medical, sau de dorinţa de relaxare, de evadare din cotidian, Băile Olăneşti sunt potrivite pentru toate gusturile. Încărcătură istorică, dar şi amplasarea în apropierea munţilor invită la drumeţii, sau pentru cei mai curajoşi care practică alpinismul, la avântarea pe stâncile abrupte.
Foto: Spa Living deschidere
Foto: Travel On Top Băile Olăneşti izvor 1
Foto: national.ro Băile Olăneşti izvor 2
Foto: haisitu.ro Băile Olăneşti izvor 3
