Construit între anii 1880 şi 1904, de către familia Sturdza, castelul de la Miclăuşeni, cunoscut şi sub denumirea de Palatul Sturdza, este o clădire construită în stil neogotic, cu decoraţiuni specifice acestui stil, o scară impresionantă de marmură, mobilă de lux şi parchet de mahon. Castelul se află la 65 de km de Iasi.
Scurta istorie a castelului.
În 1699, fraţii Sturdza îşi împart averile, iar moşia Miclăuşeni îi revine lui Ioan Sturdza. În 1752 ridică un conac boieresc cu demisol şi parter, în formă de cruce, un conac cu 20 de camere şi un grajd care adăpostea cai de rasă.
Moşia este extinsă în perioada 1821-1823 de către fiul lui Ioan Sturdza, Dimitrie, acesta construind o biserică în apropierea castelului. Fiul lui Dimitrie, Alecu Sturdza Miclăuşanu amenajează în jurul conacului un parc în stil englezesc, pe o suprafaţă de 42 de hectare. După moartea sa, în 1848, de administrarea castelului se ocupă soţia lui, Catinca, aceasta lăsând la rândul ei moşia, fiului său George A Sturdza.
George Sturdza construieşte pe amplasamentul vechiului conac un palat în stil neogotic, acesta amintind de Palatul Culturii din Iaşi.
Pentru o lungă perioadă, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza şi soţia lui Şerban Cantacuzino. În anul 1944, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino.
Clădirea s-a degradat în timp, nemaifiind întreţinută, iar în 1985, conacul a fost afectat de un nou incendiu, arzând acoperişul.
În anul 2001, castelul este retrocedat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Se efectuează lucrări de consolidare şi restaurare a castelului, sunt reconstituie elemente decorative şi restaurate piese de mobilier, scări interioare şi parchetul original. Lucrările de restaurare nu au fost finalizate în totalitate.
Castelul face parte din ansamblul Mănăstirea Miclăuşeni care mai cuprinde încă două monumente:
- Biserica „Sf. Voievozi”, „Buna Vestire”, care datează din anul 1787
- Parcul, care datează din secolul al XIX-lea
Decoraţiuni şi colecţii.
Influenţele neogotice se regăsesc în decoraţiunile exterioare: turnuleţe, creneluri, rozete, ogive de la intrarea în Castel.
Castelul avea scări centrale din marmură de Dalmaţia, mobilier din lemn de trandafir, sobe din teracotă, porţelan sau faianţă, parchet din esenţe de paltin, mahon, stejar şi abanos, făcut de austrieci.
Diverse decoraţiuni în altorelief împodobesc pereţii exteriori ai palatului, nelipsind şi elementele inspirate din blazonul familiei Sturdza, precum leul cu o sabie şi o ramură de măslin sau elemente simbolice, ce poartă amprenta arhitectului Iulius Reinecke, ajutat de către Maria Sturdza. Aceasta a fost şi pictoriţă, şi a ilustrat multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, care a fost un prieten apropiat şi vecin al familiei Sturdza. Decoraţiunile au fost realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau.
O colecţie valoroasă de cărţi (60.000 de exemplare) şi documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, argintărie, dar şi piese arheologice, numismatice de mare valoare erau adăpostite de castelul Sturdza.
În anul 2010, Castelul Sturdza de la Miclăuşeni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi.
Foto: www.bunadimineata.ro
