Cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului, este prilejul, pentru români, de a trăi clipe de bucurie sfântă, dar și de a sărbători în cadrul comunității. Haideți să descoperim, însă, cum petrec bucovinenii săptămâna mare.
Săptămâna mare. Se spune că dacă moare cineva în săptămâna mare, sufletul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. În această săptămână bucovinenii țin post.
Marțea din Săptămâna Mare. Marţea din săptămâna mare se mai numește şi Marţea Sacă.
Miercurea Mare. Cenuşa cu care se face focul în miercurea Paştilor este bună pentru straturile din grădină, de aceea gospodarii o împrăștie peste răsaduri.
Joia Mare sau Joia Neagră. În Joia Mare se cere ca toţi din casă să planteze un pom, cu credința că așa se prind mai bine. Din Joia Mare nu se toarce până la Înălţare. Se crede că morţii vin pe la vechile lor locuinţe şi rămân până în Duminica Mare. Se spune că cine doarme în Joia Mare va fi puturos tot anul. Întreaga familie merge la Denia cea Mare, când femeile tămâiază la cimitir pe cei morţi.
Vinerea Mare. Este ziua în care se vopsesc ouăle. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este aici, în Bucovina. În Bucovina ouăle de Paști sunt numite cu un termen generic „merișoare” și erau, la început, colorate numai în roşu („rosete”) pentru ca mai apoi să se folosească și culoarea galben („gălbinete”), verde („verdețe”), albastru („albăstrele”) și negru („negrete”). Mai întâi, se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se închistresc ouă golite de conținut, numite si ouă încondeiate. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chisiță (un vârf ascuțit de tablă de aramă, fixat într-o măciulie a unui baț plat). Astăzi se mai folosește și penița, în cazul încodeierii ouălor cu tuș. Cele mai des folosite motive la închistrirea ouălor sunt crucea Paștelui, floarea Paștelui, cârja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, „patruzeci de clinișori”, cărarea ciobanului, creasta cocoșului, coarnele berbecului, brăduțul, peștele, frunza de stejar sau albina.
În Vinerea Mare sau Vinerea Scumpă nu se coace şi nu se seamănă nimic. Se spune că daca plouă în această zi, anul o să fie bogat, iar zilele dintre Paşti şi Rusalii vor fi ploioase.
Sâmbăta Mare (dar şi Joia) se face pască, care are formă rotundă. Cojile de ouă din care s-a făcut pasca se aruncă pe apă, pentru a vesti mai la vale, în josul rîului venirea Paştilor. În această zi, se spune că femeile ar avea voie să-şi bată bărbatul. Cine moare în Sâmbăta Mare, nu este nici cu cei morţi nici cu cei vii.
Noaptea Învierii. În noaptea de Paşti se deschid porţile Cerului, si se spune că ceea ce ceri, Dumnezeu îţi va da. Oamenii se întorc de la Înviere cu lumânarea nestinsă şi ocolesc casa, pentru izgonirea celui rău. În Bucovina în noaptea Învierii, se lasa luminile aprinse în toata casa și în curte, ca sa fie luminată gospodăria. De acum formula de salut este „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevărat a înviat”, salut păstrat până la Înălțarea Domnului.
Ziua de Pasti. În aceasta zi, toată familia, odată întoarsă de la Înviere, se spală într-un vas cu apă proaspătă în care se pun un ou roşu şi un ban de argint. Astfel, se crede că toţi membrii familiei vor fi roşii şi sănătoşi ca oul, și bogaţi şi curaţi ca argintul.
Mai apoi se gustă din anafura de Paști, sfințită de preot, alături de alte bucate tradiționale de Paște, de la pască, la preparate din carne, ouă încondeiate și usturoi. Se spune că dacă păstrezi oul roșu sfințit de Paști înca 40 de zile, iar acesta nu se strică, înseamnă că ești un om norocos.
În ziua Paștilor toată lumea trebuie să tragă clopotele şi să bată personal toaca, semn al apostolatului şi al răspândiri prin el a vestii Învierii. Copii umblă ca să găsească ouă roșii.
Săptămâna Luminată sau Săptămâna Alba. Ciocnitul ouălor se prelungeşte în toată Săptămâna Luminată și uneori și până la Ispas şi Rusalii. În această săptămână, cerul este deschis și se spune că cine moare e fericit și ajunge direct în Rai.
Foto1: www.fiveprime.org
Foto2: www.bucurestifm.ro
