Floriile este sărbătoarea care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, în același timp, pe cei care poartă nume de flori. Totodată, în unele zone ale țării, se mai păstrează și acum anumite obiceiuri și tradiții.
De Florii, se obişnuieşte să se facă „de ursită”. În această zi, fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an.
Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
În unele zone ale țării, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor.
Se mai spune că cel care se împărtășește în Duminica Floriilor îi va merge vine tot anul.
În duminica Floriilor se poate mânca pește, chiar dacă este postul Pastelui, fiind zi de dezlegare.
Se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.
Crestinii împodobesc cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an în fiecare casă.
În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice.
Sărbătorii de Florii i se mai spunea și “Nunta urzicilor”, pentru că în această zi urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat.
