Toată viaţa Constantin Brâncuşi şi-a exprimat dorinţa de a crea lucrări pe o scară largă. În 1926, în timpul primei sale şederi la New York, voia să ridice Coloana Infinitului în inima Central Park-ului. În acelaşi an, voia să facă o Pasăre în spaţiu de trei metri înălţime pentru vila lui Charles de Noailles. Dar aceste proiecte se confruntă cu probleme tehnice şi cu intransigenţa lui în ceea ce priveşte calitatea materialelor utilizate.
Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial, proiectat şi construit de Constantin Brâncuşi. Cele trei componente sculpturale ce se întind pe o axa ce străbate oraşul de-a lungul a 1.275 de metri, sunt singurele creaţii artistice brâncuşiene situate în aer liber – Masa tăcerii, Poartă sărutului şi Coloana fără sfârşit.
Este considerat de sculptorul William Tucker “singură sculptură a epocii moderne care poate fi asemuită cu marile monumente ale Egiptului, Greciei şi Renaşterii”. Exegeţii îl consideră cel mai frumos omagiu pentru cei căzuţi în război în epoca modernă, “cel mai de seamă monument închinat morţilor din primul război mondial, reunind sculptura, arhitectura şi urbanismul”. Petre Pandrea scria că “Nu există juvete de soi care să nu-şi facă armata şi să nu participe la război.” Conform unei notiţe autobiografice, Constantin Brâncuşi şi-a efectuat serviciul militar în ţară în 1902-1903.
Complexul monumental a fost dorit şi iniţiat de “Asociaţia Femeilor din România”, care avea ca preşedinte pe Aretia Tătărăscu. Demersurile pentru lucrarea de la Tg. Jiu s-au întins pe durata a doi-trei ani. Complexul sculptural a fost dedicat bătăliei de pe Jiu unde a luptat pentru prima dată şi eroina Ecaterina (Cătălina) Teodoroiu. Milita Petraşcu, fosta elevă a lui Brâncuşi, la Paris, a convins asociaţia să acorde comanda executării Complexului monumental lui Brâncuşi. Amenajarea Parcului Coloanei a avut loc între anii 1937-1938, artistul dorind să fie plantaţi în parc plopi piramidali, iarbă şi flori de câmp.
Intrarea în Parcul Central se face pe sub Poarta Sărutului, care face parcă trecerea spre o altă dimensiune încărcată de simboluri şi semnificaţii. Aproape orice cuplu care trece pe sub poartă se sărută, dorind, în mod mai mult sau mai puţin conştient, să se apropie de sentimentul unei iubiri înălţătoare. Poarta Sărutului are forma uni Arc de Triumf, fiind amplasată în anul 1937 şi sculptată în anul 1938. Este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.
Numită de sculptor uneori „Templul sărutului”, a fost realizată manual de Brâncuşi, ajutat de câţiva cioplitori. Este din piatră de Bampotoc (527x658x184cm). Se ştie din mărturii orale că amplasamentul ei a fost schimbat de două ori înainte de a se stabili locul pe care s-a ridicat. Stâlpii Coloanei sărutului prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi, iar arhitrava Porţii sărutului reproduce, incizat de patruzeci de ori „Sărutul” din Montparnasse, sugerând o horă.
Drumul continuă cu Aleea Scaunelor, pe marginile căreia se găsesc câte 15 scaune care sugerează momentele de cugetare asupra etapelor vieţii. La capătul aleii, după ce urci câteva trepte, se arată mândră Masa Tăcerii.
Masa Tăcerii a fost realizată în două variante, prima dintre ele nefiind pe placul lui Brâncuşi. Varianta a două a Mesei a fost comandată la atelierele “Pietroasa”, din Deva, în vara anului 1938. Brâncuşi fusese nemulţumit că pe prima masă găsise “o inscripţie” săpată şi umplută cu plumb şi o semnătură. Tot atunci au fost comandate la atelierele din Deva douăsprezece scaune cu faţă rotundă şi treizeci cu faţă pătrată, conform modelului dat de sculptor.
Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră, calcar de Bampotoc, şi reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Pe „Jilţurile” simple de piatră, care flanchează Poarta Sărutului, au fost lăsate intenţionat urme de daltă ca să se vadă că au fost cioplite de mâna omului. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor. Masa reprezintă şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind ca lucrarea sa să determine renaşterea acestui vechi obicei străbun.
Coloana turnată din elemente ce se suprapuneau sau Coloana Infinitului, este ultimul element al Complexului sculptural conceput de sculptor pentru Tg. Jiu. Iniţial a purtat titlul de “Coloana Recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost realizată, după sculptura cioplită în lemn de tei a lui Brâncuşi, de către inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana Infinitului, cum a mai fost denumită, are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul, în total 16 moduli. Modulii erau numiţi mărgele de către Brâncuşi. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României.
Numărul de 16 module ales de Brâncuşi pentru capodopera sa poate sugera şi ideea de absolut, deoarece se ştie că în diversele tradiţii el simbolizează perfecţiunea. De exemplu la hinduşi semnificaţia respectivă provine de la fazele Lunii, deoarece în a saisprezecea zi ea apare pe cer în perfecta ei plenitudine.
Coloana fără Sfârşit este, de fapt, opera centrală şi cea mai importantă a întregii creaţii a sculptorului Brâncuşi care se ridică impunătoare spre cer, înălţând simbolic sufletele eroilor neamului. Coloana Infinitului se află în celălalt capăt al oraşului, fiind despărţită de Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului de strada numită Calea Eroilor, care nu are nicio cotitură şi se întinde pe o distanţă de 1,2 kilometri. În realizarea acestei coloane, Brâncuşi s-a inspirat din arta şi arhitectura populară de la 1800, astfel că la casele ţărăneşti construite în perioada lui 1800 existau stâlpi asemănători Coloanei.
Semnificaţia creaţiei lui Brâncuşi a fost supusă şi altor interpretări. Una dintre ele este aceea că Masa Tăcerii ilustrează Cina cea de Taină, în care cei 12 Apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuşi Iisus. Poarta Sărutului este, de fapt, Monumentul întregirii Neamului, în care Sărutul reprezintă Unirea. Aleea Scaunelor reprezintă parcurgerea unei anumite etape a vieţii şi soarta fiecăruia. Coloana fără Sfârşit reprezintă urcuşul şi coborâşul vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor.
În anul 2004, Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a fost trecut pe Lista Monumentelor istorice. Totodată, ansamblul oferă astăzi un cadru ideal pentru desfăşurarea manifestărilor culturale.
Foto: identitatea.ro cover
Foto: Romaniala pas + masa
Foto: Playtech Coloana Infinitului
Foto: Destepti.ro Masa Tăcerii
