Elise Stan, cunoscuta realizatoare a mai multor emisiuni de televiziune și promotoare a folclorului românesc, ne vorbește despre România, așa cum o poate face numai un român adevărat. Prin prisma meseriei sale, a călătorit în lung și-n lat cât e țara de mare, așa că este cea mai în măsură să ne facă recomandări pertinente, atât din punct de vedere turistic, dar și din punct de vedere gastronomic.
Care este locul din țara noastră pe care îl vizitați cu plăcere de fiecare dată?
Sibiul. Dar sunt foarte multe alte locuri unde merg de fiecare dată cu plăcere, Brașov, Cluj, Timișoara, Constanța. Eu sunt o fire foarte sociabilă şi comunic foarte bine cu toată lumea. Îmi place să stau de vorbă cu oamenii. Poate ați observat că am numit numai orașe mari. Ei bine, da. Mie îmi place forfota orașului.
M-a întrebat cândva un ziarist dacă mi-e greu să găsesc liniştea. I-am răspuns că nici nu mi-o doresc. Desigur a fost surprins, căci toată lumea tânjește după locuri liniștite. Eu gândesc că voi avea destul timp să mă liniştesc după ce nu voi mai fi. Până atunci nu vreau să fiu liniştită. Mie nu-mi place liniştea, îmi place agitaţia. Eu sunt născută, crescută la Bucureşti, într-o capitală care forfoteşte şi zumzăie din toate încheieturile şi din toţi rărunchii, şi mărturisesc că în momentul în care ajung undeva în vârf de munte, îmi ţiuie urechile de atâta linişte. Nu-mi place. Nu pot să trăiesc fără forfota oraşului. Toată lumea spune „de-abia aştept să ies la pensie, să mă retrag undeva la o căsuţă”. Eu n-am nicio casă de vacanţă, dar nici nu-mi doresc să mă retrag, să mă liniştesc. Chiar şi după ce am ieşit la pensie, am rămas în activitate. Eu mi-am făcut o profesiune de credinţă din meseria de teleast și mă bucur că pot s-o practic în continuare. Iuliana Tudor a insistat să rămân alături de ea și îi mulțumesc, căci munca aceasta mă ține în formă.
Desigur, îmi place foarte mult să călătoresc. Datorită muncii în televiziune, am fost peste tot în țară, în Moldova, în Bucovina, în Ardeal, în Banat, în Dobrogea, în Oltenia și pot spune că avem o țară foarte frumoasă. Dacă mă voi gândi vreodată să plec din oraș, voi merge la Hoteni, în Maramureş, la prietenii mei Anuța și Ioan Pop din Grupul „Iza”, Popicii cum le spun prietenii.
Din punct de vedere culinar, care zonă a țării vi se pare cea mai ofertantă și de ce?
Cu întrebarea aceasta nu prea m-ați nimerit căci eu nu sunt gurmandă. Încerc să mă menţin în formă, respirând corect, căci de mâncat, nu prea mănânc bine. Dar, peste tot pe unde am călătorit, am fost poftită la masă. Pot să spun că am apreciat în mod deosebit în Maramureș „tocana cu groscior”, adică mămăligă cu smântână și am mâncat cu plăcere „gomboți”, adică găluște cu prune. În Suceava mi-a plăcut în mod deosebit „ciorba rădăuțeană”, iar la Piatra Neamț, plăcintele „Poale-n brâu”. La Obreja, în județul Caraș Severin, am savurat „zupa cu tăiței de casă” și am fost servită cu „pogăcele”, un fel de gogoși foarte gustoase. La Brad, în județul Hunedoara am mâncat cei mai buni „virșli”, cârnați picanți din carne de capră sau oaie. Nu pot să nu amintesc brânza, urda și cașul de la Sibiu, care, după părerea mea, sunt mult mai bune decât brânzeturile franțuzești.
Așadar, după cum vedeți, nu mă pot decide în a numi o singură zonă pe care aș recomanda-o ca fiind cea mai ofertantă din punct de vedere culinar, căci românii noștri sunt deosebit de ospitalieri și știu să-și primească oaspeții cu mâncăruri delicioase.
Care ar fi un TOP 5 destinații din România pe care le recomandați cu plăcere?
Mie nu-mi plac topurile de niciun fel. Cred cu tărie că ierarhizările sunt artificiale și nu pot fi decât subiective, oricât de obiectivă ar vrea să fie persoana care le realizează. De aceea n-am să fac niciun clasament. Voi recomanda însă cu plăcere mai multe locuri pe care toți românii ar trebui să le cunoască și unde ar trebui să meargă măcar „o dată-n viață”. Iar acestea nu pot fi doar cinci. Dați-mi voie să vă recomand mai multe. Sunt sigură că sunt foarte mulți aceia care au vizitat Castelul Peleș, Cetatea Alba Iulia, Piața Mare din Sibiu, Cimitirul Vesel din Săpânța, Delta Dunării, Sighișoara, Salina Turda, Peștera Scărișoara și bineînțeles Bucureștiul, dar mai sunt multe locuri speciale în România care sunt mai puțin cunoscute, dar foarte frumoase: Mănăstirea dintr-un lemn din Frâncești, județul Vâlcea, Cascada Bigăr din Bozovici, județul Caraș Severin, Vulcanii Noroioși de la Berca, județul Buzău, Mocănița de la Valea Vaserului din Vișeu de Sus, județul Maramureș, Teatrul de la Oravița (cel mai vechi teatru din România) județul Caraș Severin, Câmpu lui Neag din județul Hunedoara, Dealul cu melci din Vidra, județul Alba, Muzeul de chihlimbar de la Colți, în județul Buzău, Grădina Zmeilor din comuna Bălan, județul Sălaj, Muzeul icoanelor pe sticlă de la Sibiel (unic în Europa), județul Sibiu și încă multe altele.
Se întâmplă des să mergeți în vacanțe în România? Care a fost ultima vacanță aici?
Îmi puneți această întrebare pentru că ați constatat și dumneavoastră că oamenii, în general, își petrec vacanțele în străinătate? Eu am fost în câteva țări, dar nu în vacanță, ci în interes de serviciu. Răspunsul meu poate vă va surprinde, deși nu vreau să șochez. De când lucrez la televiziune eu nu mi-am luat niciodată concediu. După terminarea facultății, am fost câțiva ani profesoară și, în timpul vacanțelor, mergeam în tabere școlare cu elevii mei, dar, după ce am intrat în Televiziunea Română, n-am mai avut vacanță. Sau aș putea spune că am avut o vacanță continuă, căci munca de teleast este atât de captivantă și de frumoasă, îmi place atât de mult, încât nu mă simt niciodată obosită ca să-mi doresc o pauză, o vacanță. Chiar dacă la fiecare filmare pe teren mă scol dimineața la ora șase și mă culc la ora 12 noaptea, totuși mă simt ca într-o mică vacanță. Echipa noastră este ca o familie în care există profundă înţelegere şi comunicare. Ne-am creat o atmosferă plăcută și de aceea n-am simțit niciodată oboseală și nici nevoia de vacanță.
Cândva m-au întrebat nişte ziarişti dacă nu obosesc sau dacă nu mă plictisesc. Ei bine nu, de plictisit nici vorbă nu poate fi pentru că, după cum ştiţi şi dumneavoastră, în munca noastră nu există monotonie. Totul este divers, de la o emisiune la alta totul este altfel. N-ai cum să te plictiseşti, iar de obosit mărturisesc că-i mulţumesc lui Dumnezeu că m-a înzestrat cu o putere de muncă fenomenală. Anii nu mi–au împovărat nici trupul, nici sufletul.
Poate părea exagerat ceea ce spun, dar să ştiţi că eu nu obosesc niciodată, deși sunt mereu ocupată şi am o agendă plină ochi. Întotdeauna evenimentele mă acaparează cu totul, dar mulţumirea sufletească este una enormă. Mie îmi place ceea ce fac şi orice lucru dacă îl faci cu plăcere îţi aduce bucurii. Nu ştiu dacă este greu sau uşor dar în tot cazul este foarte frumos.
Foto: Arhiva personala
