Prima zi de luni din Postul Mare este numită Lunea Curată, Lunea Vaselor sau Spolocania. Spolocaniile se fac în această luni, ori în duminica care o precede.
Copiii pot mânca ce a rămas de cu seară, iar cei mari, atât bărbaţi cât şi femei beau mai mult spre „a-şi spăla dinţii de cărnurile rămase printre ei, şi care cărnuri ar spurca Postul „sau spre a-şi spăla gura şi stomacul să fie curaţi”. Pe de altă parte în această luni se ţine post,iar unele femei nu lucrează pentru a nu i se sparge vasele şi pentru a avea spor la furcă.
În prima zi din postul Paştelui, gospodinele din Bucovina se trezesc dimineața devreme ca să prepare leşie din cenuşă de fag. Leşia e esenţială pentru un obicei din strămoşi, „spolocania”. Leşia curăţă toată grăsimea şi pregăteşte blidele pentru a putea fi folosite în timpul postului Paştelui. Gospodinele spală toate vasele, mesele, tot ce au la bucătărie, soba, vatra, chiar şi cheile, uşile, dulapurile se curăţă cu atenţie pentru a fi curate pentru Post. Astfel ele vor fi curățate foarte bine de grăsime, pentru a putea mai apoi pregăti mâncare în ele pe tot parcursul postului. La final vasele se limpezesc cu apă curată. Acesta este un ritual de purificare cu ajutorul apei și a focului, aşa cum şi postul înseamnă purificare pentru corp, minte şi suflet.
Un alt obicei important care se face de spolocanie îl reprezintă umplerea borşului. Sunt mai multe condiţii de îndeplinit înainte de a face borşul acru: trebuie ca în prima zi de post să nu fie miercuri, vineri sau sâmbăta când se pomenesc morţii, iar femeia trebuie să fie curată. De asemenea mai este o superstiţie şi anume în sat nu trebuie să fie vreun mort, deoarece borşul are gust rău, iar când vei muri te vei umfla.
Pentru a face borș e nevoie de un castron de făină de porumb ce se amestecă cu un castron, două de tărâţe de grâu. Se opăresc toate la un loc cu puţină apă clocotită, se înveleşte putinica cu un prosop pentru a ţine cald, şi se lasă la fermentat 2-3 ore, dupa care se umple cu apa clocotită. Se pun crengi de cimbru și vișin pentru gust. Unele gospodine, pentru culoare mai adaugă şi o bucată de sfeclă roşie. Oala este dusă în cotruță. Cotruța este un spațiu special în organizarea sobei, a cuptorului, ca să se păstreze o temperatură constantă.
Chiar şi la umplerea borşului sunt tot felul de jocuri şi datini, care fac ca acesta să fie cât mai acru. Pentru ca borşul să fie acru, se obişnuia să se tragă de păr sau de urechi pe cineva din casă sau de pe drum, înăcrindu-se borşul, cum s-a înăcrit de supărare omul respectiv. În unele zone, bucovinencele înconjurau vasul cu un bracinar de mire cast, apoi descântau și aruncau în putinică trei cărbuni aprinși.
Tot de Spolocanie, femeile se adunau mai multe la un loc și consumau borș holtei (de fapt este borș de putină în care s-au fiert doar câteva legume, o ceapă, un cartof, un morcov), cu pâine sau mămăligă rece, pentru a-și curăța gura și gâtul de ramașițele mâncărurilor dulci și pentru a se pregăti, astfel, de post.
În această zi, gospodinele nu au voie să coasă sau să ţeasă, deoarece moliile vor mânca tot din casă.
Foto: www.inbucovina.ro
