Moldova este bogată în tradiții, zonele rurale păstrând de-a lungul anilor datinile, meșteșugurile, folclorul și obiceiurile străvechi. Moldova este recunoscută pentru arta populară, țesăturile colorate și originale, produsele olarilor, tâmplarilor și meșterilor care prelucrează lemnul și piatra. Iar sărbătorile tradiționale aduc în atenția publicului spiritul autentic moldovenesc, atât prin datini și obiceiuri străvechi, cântece și dansuri, dar și prin portul popular.
Crăciunul și Anul Nou în Modova. Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor şi este celebrată pe tot cuprinsul ţării, dar practicile şi obiceiurile diferă, în funcţie de zona geografică şi etnologică. Iar Crăciunul în Moldova este încununat cu cele mai multe tradiții și ritualuri populare.
Sărbătorile se desfășoară în „casa mare”, cea mai frumoasă odaie dintr-o casă moldovenească, ai cărei pereți sunt decorați cu fotografii ale rudelor și cu prosoape brodate din stofă de casă, familia invitându-și rudele, prietenii, vecinii și cunoștințele.
Postul Crăciunului. Pentru sătenii locului nu există Crăciun fără post – acesta începe odată cu Lăsarea Secului.
Bucate tradiționale. Când te gândești la bucătăria moldovenească, nu-i așa că te gândești mai întâi la poale-n brâu, plăcinte moldovenești sau cozonac? Doar scriindu-le numele și papilele mele gustative sunt în culmea fericirii. Dar moldovenii sunt recunoscuți și pentru bucatele tradiționale din porc, precum toba, caltaboșii, cârnații, piftia, și vestitele sărmăluțe moldovenești.
În ziua de Crăciun, mesele sătenilor trebuie să fie pline cu preparate tradiționale pe care gospodinele le pregătesc în Ajunul Crăciunului. Tot acum, femeile coc colăcei, numiți Crăciunei, modelați în formă de opt, pe care îi agață apoi pe perete, lângă icoane, unde vor rămâne până la echinocţiul de primăvară, în 23 martie. Crăciunelul copt în ajun este folosit de bărbatul casei când iese la arat. Colăcelul este rupt în trei bucăți după ce gospodarul trasează prima brazdă. O bucată de colăcel este pusă sub brazdă, o alta o dă animalelor din gospodărie, iar pe a treia o mănâncă el.
Bradul de Crăciun. Și în Moldova se respectă datina împodobirii bradului. Dar, pe lângă brad, unele gospodine încă păstrează viu un obicei străvechi, ornând casa cu plante – busuioc, bumbișor, maghiran – plante care aduc noroc.
Colindul. În Moldova, colindatul este una dintre tradițiile cu care localnicii se mândresc cel mai mult. Pregătirile încep cu mult înaintea ajunului, când tinerii din sat se adună ca să stabilească numărul de colinde și colindători, și să pregătească costumele populare. Traseul pe care îl vor parcurge în Ajunul Crăciunului este bine stabilit și toate casele sunt colindate. Ceata de colindători este răsplătită de săteni cu mere, colaci și nuci.
Păstrarea Luminii. Păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite și vechi tradiții în Moldova, tradiție pe care unii dintre locuitorii satelor moldovenești o mai țin. Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Astfel, în seara de Ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.
Tradiție sau superstiție? Tradiția spune că în Ajunul Crăciunului nu se dă gunoiul afară din casă și nu se imprumută lucruri. Fetele nemăritate își pot vedea ursiții în vis, dacă pun noaptea la fereastră bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru sărbătoarea Crăciunului.
Trecerea dintre ani. Copiii și tinerii din satele moldovenești sunt cei cărora le revine principala îndeletnicire la trecerea dintre ani. Ei sunt vestitorii Anului Nou, având în repertoriu o mulțime de colinde și jocuri specifice: vă sunt cunoscute jocul caprei, ursului sau căiuțului, nu-i așa?
Tradițiile de iarnă se încheie odată cu primele zile ale Anului Nou, când cetele de copii pornesc “cu semănatul”. Semănătorii aruncă cu boabe de orez, ca simbol al prosperătiții și bogăției, rostind versuri tradiționale.
Foto: www.imperialtransilvania.com (Dansul ursului)
Foto: www.fism.gov.md (Brad)
Foto: www.viata-libera.ro (Colind)
