În Banat, obiceiurile de Paște sunt mai puține decât în alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
În dimineața de Paște, credincioșii trebuie să se spele pe față cu apa în care au fost puse un ou roșu – pentru obraji rumeni, un bănuț de argint – pentru belșug, și un fir de iarbă – pentru prosperitate. Masa din prima zi este un bun prilej de reunire a familiei, cu respectarea unui ritual. La micul dejun din prima zi de Paști se practică tradiția tămâierii bucatelor, apoi fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel. Tot în prima zi de Paște se poartă haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură primăvara.
Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului. De exemplu, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste. De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular să nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoțiți de musafiri, să pornească spre centrul satului, după care în fața bisericii intră cu toții în hora mare. Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.
Tot în Banat, în cele trei zile de Paște, oamenii se sărută între ei și se îmbrățişează, acestea semnificând iubire, iertare, uitarea oricărei supărări. Hristos a Înviat!
foto: Adevarul
