Serbată în fiecare an pe 6 ianuarie, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin și încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă.
În unele zone, de Bobotează, preotul locului este așteptat la masă cu douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale ( „găluște” ) umplute cu crupe, borș de „burechiușe” sau „urechiușele babei” – borș de fasole în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră etc.
Se crede că dacă, în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat, anul care tocmai începe.
De asemenea, se spune din bătrâni că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comorile lumii.
La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde aruncă o cruce. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește să ajungă primul la ea primește binecuvântarea preotului și se spune că va avea noroc tot anul.
Tot de Bobotează sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic de împrumut.
În această zi are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face cu multă atenție, în fiecare comunitate. Slujba se desfășoară într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla în mod normal in curtea bisericii, se desfășoară întreg ceremonialul religios, la care participă credincioșii din zona respectivă.
După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apa sfințită în vasele cu care a venit de acasă.
Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei, iar această apă nu se strică niciodată.
Cât ține Boboteaza, în unele din satele bucovinene, vecinii, prietenii și rudele obișnuiesc a se colinda reciproc.
Sursa FOTO: ziarulunirea.ro
